Multă vreme, industria de producție s-a bazat pe programe fixe și pe control manual. Ajustările stocurilor sunt adesea efectuate numai după ce apar lipsuri. Întreținerea mașinii este adesea abordată numai după ce apare o defecțiune.
Stabilirea țintelor de producție se bazează adesea pe diverse ipoteze, mai degrabă decât pe date operaționale reale. În zilele noastre, acest model trece printr-o transformare rapidă.
Inteligența artificială (AI), tehnologia de conectare la Internet of Things (IoT) și tehnologia robotică conduc împreună industria de producție către un model mai predictiv.
În zilele noastre, proiectarea instalațiilor de producție poate identifica condițiile ineficiente înainte ca acestea să afecteze producția. Această tendință îi ajută pe producători să sporească eficiența, să minimizeze întârzierile și să obțină o producție mai stabilă într-un mediu de piață volatil.
Sistemele interconectate înlocuiesc mașinile și echipamentele izolate
O diferență cheie între sistemele tradiționale de automatizare și mediul de producție de astăzi constă în „interconectivitate”. În fabricile tradiționale, este foarte frecvent ca mașinile și echipamentele să funcționeze independent. La acel moment, munca de colectare a datelor era foarte limitată, iar diferitele departamente funcționau izolat unele de altele.
Astăzi, infrastructura Internet of Things (IoT) are echipamente de producție interconectate, sisteme de depozitare, diverși senzori și platforme de monitorizare, formând o rețea operațională unificată. Fiecare acțiune operațională va genera datele de informații corespunzătoare. Indicatorii cheie, cum ar fi schimbările de temperatură, vibrațiile echipamentelor, durata ciclului de producție și consumul de materiale, pot fi monitorizați în timp real.
Această capacitate înalt de „vizualizare” le permite managerilor de fabrică să identifice cu mai multă acuratețe adevăratele cauze din spatele blocajelor operaționale. De exemplu, chiar și câteva secunde de întârziere atunci când un braț robot efectuează un ciclu de lucru pare nesemnificativ atunci când este privit izolat.
Cu toate acestea, odată ce impactul unor astfel de întârzieri minore este amplificat asupra întregii linii de producție, consecințele cumulate nu pot fi ignorate. Printr-un sistem interconectat, întreprinderile pot identifica și corecta prompt aceste deficiențe potențiale.
Inteligența artificială (AI) modifică modelul operațional de luare a deciziilor{0}
Inteligența artificială trece printr-o evoluție de la o tehnologie încă în stadiu de cercetare și dezvoltare la un instrument practic profund încorporat în sistemele de producție. În comparație cu metodele tradiționale de analiză, inteligența artificială poate analiza zeci de mii de variabile de producție cu o eficiență extrem de ridicată și poate prezenta rapid sugestiile corespunzătoare. În prezent, multe unități de producție au introdus software de inteligență artificială pentru a ajuta la următoarele sarcini:
Programarea de întreținere predictivă
Prognoza cererii de stocuri
Monitorizarea Asigurarii Calitatii
Analiza consumului de energie
Optimizarea fluxului de lucru
În industria cipurilor personalizate, unde cerințele de precizie de fabricație sunt extrem de stricte, această transformare tehnologică este deosebit de crucială pentru asigurarea fiabilității produselor și a profitabilității întreprinderilor.
Chiar și cea mai mică abatere sau inconsecvență în procesul de producție poate duce la pierderi economice uriașe. Din acest motiv, aplicarea sistemelor inteligente este deosebit de prețioasă.
Tehnologia robotului depășește simpla muncă repetitivă
Roboții industriali s-au limitat cândva să efectueze doar acțiuni repetitive. Sistemele robotizate moderne, pe de altă parte, sunt proiectate pentru a fi mai flexibile și adaptabile și au capacitatea de a comunica și de a colabora cu operatorii umani.
În acele procese de producție care necesită ajustare și schimbare constantă, roboții colaborativi au început să își asume acum diverse responsabilități, cum ar fi ambalarea, inspecția, asamblarea și manipularea materialelor.
Conceptul de design al mâinilor bionice a oferit, de asemenea, inspirație pentru unele întreprinderi din domeniul tehnologiei-asistate de om, în special în acele scenarii de aplicații care au cerințe extrem de ridicate pentru operare precisă și siguranță ergonomică.
Fabricarea inteligentă încă nu se poate descurca fără sprijinul infrastructurii fizice
Deși oamenii sunt entuziasmați de software-ul de inteligență artificială și de noua generație de roboți, infrastructura fizică rămâne o nevoie primordială și indispensabilă.
Într-un mediu de producție automatizat, uneltele robuste și durabile, un sistem complet de întreținere și hardware-ul industrial de înaltă{0}}calitate joacă în continuare un rol crucial în susținerea cerințelor de producție.
Chiar și în fabrici extrem de automatizate, lucrările de întreținere pentru echipamente grele și sarcinile de asamblare ale mașinilor industriale mari necesită în continuare asistența unor instrumente specializate, cum ar fi „manșoane cu impact ultra-adânci”.
În unele industrii de producție, tehnicienii trebuie încă să folosească acest „manșon de impact ultra-adânc” atunci când revizuiesc echipamente care implică aplicații cu cuplu-înalt. Fabricile viitorului pot realiza o digitalizare completă, dar funcționarea lor încă nu se poate face fără o bază mecanică solidă și fiabilă ca suport.
Concluzie
Combinația dintre inteligența artificială, tehnologia de conectare la Internet of Things (iot) și tehnologia robotică nu înseamnă că fabricile pot realiza automat o funcționare complet autonomă.
Mai exact, această integrare conduce treptat industria de producție către un model de afaceri mai integrat, bazat pe date-și mai rezistent. Miezul acestui nou model constă în asigurarea faptului că deciziile înțelepte pot fi luate pe baza unor informații suficiente în fiecare etapă de producție și operare.
